miercuri, 9 ianuarie 2013

9 ianuarie - amiaza

"E mai rau decat ieri. E din nou in GCS 3..."
Doinita

3 comentarii:

  1. Draga Doinita,
    Te rog din tot sufletul sa nu iti pierzi speranta in Dumnezeu. Suntem multi alaturi de tine si de Radu. Rugamintea mea este sa vorbesti cat mai mult cu Radu si sa ii spui mai ales ce simti, nu ceea ce gandesti. Stiu ce inseamna nivel 3 GCS, insa in starea asta sufletul lui Radu este mult mai aproape decat crezi si aude fiecare vibratie a sufletului tau. Nu spun asta din carti, ci din experienta. Crede-ma ca dragostea il poate salva pe Radu!

    RăspundețiȘtergere
  2. Buna, Radu!
    Ai sa vezi cand te trezesti ceea ce iti scriu... Ti-o spune unul care a fost acolo, intr-un 3-4 cu sanse sub 0.5%, stiu ca poate ti se pare greu sa revii, dar tu ai pentru ce si o vei face. Singurul meu motiv a fost incapatanarea si pofta de viata! Nu te cunosc, dar mi-au spus prietenii ca le ai pe ambele si mai important, ai in plus o familie care vrea sa creasca langa tine.
    Stiu ca acolo e poate mai bine decat ar crede cei ce n-au trecut prin asta, dar aici mai ai atat de multe de trait, Radu... M-am agatat de sansa aceea infima si acum iti pot spune ca nu poti, nu poti sa vrei sa stai acolo, vreau sa stam candva impreuna la o cafea si sa radem de doamna aia neagra care a incercat, a incercat doar, dar nu si-a gasit omul potrivit...
    Te astept, Radu, nu ma fa sa astept prea mult!
    / ceea ce am scris mai sus e pentru el, ii poti citi mesajul meu, sunt sanse sa-l auda/
    Acum pentru cei ce ii sunt aproape...
    Nu va lasati descurajati de medici, lucrez intamplator in domeniu si de obicei va sunt prezentate cele mai pesimiste variante, e, sa spunem, un defect profesional intalnit in cazurile grave... cum am spus mai sus, coma mea de 3-4 avea sanse infime sa evolueze pozitiv, mie, in plus, imi mai ceda si inima periodic. Deocamdata, fraiele sunt in mainile lui Radu in proportie de 80%... Eu am avut parte de o revenire "miraculoasa" in 2005, la Arseni Bucuresti, ghilimelele sunt puse la citatul medicilor. Nu va demoralizati la fiecare veste mai putin roz! Am stat o luna si ceva in "concediu", dar mi-am revenit complet! Evolutia starii de sanatate nu se face neaparat de la o zi la alta! Dureaza! Cat, nu poate nimeni sa va spuna, dar dupa cum mi l-ati descris, va va zambi din nou cu siguranta! Neajunsul principal este ca cu cat dureaza mai mult, cu atat va dura mai mult si recuperarea. Deja e o alta discutie pe care o vom avea atunci.
    Vorbiti cu el, poate nu va aude tot timpul,dar va garantez ca uneori va aude, eu am mai si vazut, din cand in cand...
    Evitati tonurile melancolice si in general, ascundeti tristetea, vorbiti normal, ca si cum e treaz, nu va fie frica sa atingeti din cand in cand si laturile comice ale situatiei! Il ajuta asta, il ajuta sa vrea sa isi revina, sa rada impreuna cu voi, sa se bucure de ceea ce e frumos in viata!
    Tinem legatura! Succes, Radule! :)

    RăspundețiȘtergere
  3. Draga Radule,

    Te stiu un luptator, poti sa treci prin asta. Ne gandim la tine si la familia ta, ne rugam si speram.

    RăspundețiȘtergere